Skip to content
Sandu Pocaznoi

Gânduri

Sandu Pocaznoi

Gânduri

Există speranță

Sandu Pocaznoi, octombrie 31, 2018octombrie 30, 2018

Îl cheamă Alexandru și este nepotul meu. Acest băiat de 15 ani mi-a dovedit, fără să dorească neapărat acest lucru, că  generația din care face parte poate să împace ocupațiile ultramoderne cu vechile meșteșuguri.

Ca oricare tânăr, se simte atras de tehnologia modernă, de jocuri pe calculator, programare IT etc. În vacanța de vară, Răzvan, taică-său, i-a dat ocazia să „muncească” la biroul lui, acolo unde chiar se face programare IT, deci un rai pentru astfel de flăcăi. Într-o zi, Eli și cu mine, am vizitat locul cu pricina.  Ceea ce ne-a plăcut tuturor a fost faptul că acest băiat făcea deja, parte din „peisaj”. Ba mai mult, s-a apucat să proiecteze un joc pe calculator, care atunci când ni l-a arătat, ajunsese în etapa de proiectarea la nivelul trei. Vă spun drept că m-a cuprins un mănunchi de sentimente învăluite-n bucurie pentru că parcă-l vedeam realizând proiecte de mare importanță în viitor.

Peste două trei ore am revenit cu toții acasă. Aici, în curtea lor am dorit să altoiesc în puieții răsăriți din rădăcinile unui corcoduș, o varietate foarte gustoasă de prun renglot. Ca din întâmplare l-am invitat pe Alex să mă ajute. Rezultatul m-a emoționat. Se știe că foarte puține persoane se pricep să altoiască pomi pentru că operațiunea trebuie înțeleasă, iar apoi este nevoie de îndemânare și multă răbdare. Alex nu numai că m-a ajutat, dar din trei altoiri el a făcut două. Atunci am avut această revelație de a vedea că se nasc în continuare persoane care pot împleti modernitatea cu tradiționalul în domenii complet diferite. Aceștia pot înțelege mult mai bine bogăția, legile și frumusețea acestei lumi, în folosul nostru al tuturor.

Mulțumesc Alex, ție și generației tale pentru hrănirea speranțelor de mai bine în viitor.

Conștiență

Navigare în articole

Postarea anterioară
Postarea următoare

Alte Postări

Trăire

martie 27, 2018martie 26, 2018

Zilele trecute, am fost la priveghiul unei rude decedate, într-un sat de langă Arad. Acolo, conform datinelor, încet, încet vecinii, rudele, prietenii şi curioşii se strâng rând pe rând, la ceas de seară pentru a aduce un ultim omagiu familiei îndoliate. După câteva vorbe schimbate între noii veniţi şi gazdele…

Citește mai mult

Dreptatea mea

martie 30, 2018martie 26, 2018

Am observat ca fiecare din cei șapte miliarde și ceva de conlocuitori actuali ai Pământului crede că are dreptul la a avea dreptate. Așa credeau și înaintașii lor, altfel n-ar fi fost atâtea neînțelegeri, certuri, bătălii sau războaie. Eu am renunțat la acest „așa zis drept”. De ce? Într-o zi…

Citește mai mult
Conștiență

Iată două modele care-ți pot schimba viața

februarie 15, 2023iulie 25, 2024

Zilele astea verificându-mi pulsul după niște exerciții fizice, în timp ce respiram din greu, m-am întrebat, ca din întâmplare: ”Oare de câte ori am respira într-o viață de 80 de ani”? În loc să caut pe Net, am luat telefonul și am calculat. Pornind de la o medie de circa…

Citește mai mult

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

©2026 Sandu Pocaznoi | WordPress Theme by SuperbThemes